Combinarea tacticilor defensive şi ofensive este numită şi ventilare operaţională. Un exemplu de aplicare în cazul blocurilor de locuinţe:
Iniţial se acţionează prin ventilare defensivă cu ajutorul unui ventilator principal de putere mare (ex. MT240 sau LFV debit mare) poziţionat în faţa intrării blocului.
Odată ce casa scării este bine presurizată şi considerată sigură, echipajul de intervenţie poate urcă şi va poziţiona un ventilator secundar portabil de dimensiuni mai mici (ex. BATfan) în faţa apartamentului afectat de ardere.
După obţinerea unei deschideri pentru evacuare, faza de ventilare ofensivă poate începe. Fluxul de aer proaspăt de la ventilatorul principal este retransmis de ventilatorul secundar aflat la etajul afectat şi împinge fumul fierbinte şi toxic în afara clădirii, oprind propagarea. Controlarea fumului facilitează atacul de stingere al echipajului de intervenţie, oferă vizibilitate îmbunătăţită şi un mediu de lucru mai rece şi mai sigur.